PNCDI Program 4 Proiect 21-067 / 14.09.2007

• [descriere]
• [proiect]
• [activitate]

Prezentare proiect

Pentru buna intelegere a continutului tehnic este necesara clarificarea catorva aspecte privind:

1. Cuantificarea intensitatii activitatii orajoase si evaluarea probabilitatii de aparitie in timp si spatiu a descarcarilor electrice atmosferice intr-o anumita zona geografica. Obiectivele mentionate vor fi atinse utilizand o serie de parametri caracteristici, obtinuti prin diferite metode de observare directa bazate pe efectele optice, acustice sau electromagnetice asociate descarcarii. Pentru fiecare din aceste efecte distanta dintre sursa (descarcarea atmosferica) si punctul cel mai indepartat pana la care poate fi resimtit efectul variaza in functie de natura efectului (radiatie luminoasa, unda sonora, radiatie electromagnetica) si de caracteristicile zonei in care are loc propagarea perturbatiei produsa de descarcare. Exista doua categorii de parametri: parametri care descriu global activitatea orajoasa pe o durata determinata de timp (zi, luna, an, multianuala) si parametri prin care se urmareste descrierea unei singure manifestari orajoase (furtuna).

   Din categoria parametrilor globali, cei mai importanti sunt:

   1. 
      
      Indicele keraunic (T) este numarul de zile dintr-un an in care s-a auzit tunetul; definit in NTE 001/03/2000 ca numarul mediu anual de zile cu oraje determinat pe o perioada de observare de 11 ani. Este un indicator cu caracter regional cu ajutorul caruia este caracterizata frecventa anuala a manifestarilor orajoase. Datorita simplitatii definitiei poate fi usor determinat. Nu este insa un indicator prea precis al intensitatii activitatii orajoase deoarece nu face distinctia intre manifestari orajoase de slaba intensitate, de tip convectiv, care produc un numar mic de descarcari electrice atmosferice intr-un interval limitat de timp si manifestari orajoase intense, de tip frontal, care produc un numar mare de descarcari electrice atmosferice pe durate de timp importante. Datele cu privire la indicele keraunic sunt prezentate sub forma curbelor de izokeraunicitate, obtinute prin unirea punctelor situate in centrele zonelor de observatie, care prezinta aceeasi valoare anuala a parametrului N_K.
   2. 
      Indicele cronokeraunic (T_AK) este numarul de ore de furtuna cu descarcari electrice in decursul unui an, stabilit ca medie pe baza observatiilor meteorologice pe cel putin zece ani. Este o extensie a indicelui keraunic iar prelucrarea informatiei se face sub forma hartilor de cronokeraunicitate.
   3. 
      Densitatea de trasnete la sol (N_S) este exprimata ca numar de trasnete raportat la km² si an. Parametrul depinde nu numai de caracteristicile generale ale activitatii orajoase ci si de conditiile orografice ale zonei, de natura solului de existenta obiectelor de diferite inaltimi prezente in zona de calcul a parametrului, influente care pot fi luate in consideratie numai prin observarea directa multianuala a zonei de interes. Deoarece datele cu privire la N_S local nu sunt intotdeauna disponibile, se utilizeaza corelarea acestui parametru cu indicele keraunic T al zonei, in vederea obtinerii unor valori medii pentru N_S, forma tipica utilizata fiind N_S= aT^b in care, pentru coeficientii a si b au fost adoptate diferite valori. Cercetarile privind reprezentativitatea acestei corelatii au pus in evidenta faptul ca valorile prognozate pentru N_S folosind valori observate ale indicelui keraunic T si relatii empirice care coreleaza valorile medii multianuale ale cei doi parametri, nu reflecta cu suficienta acuratete distributia reala a N_S.

   Cei trei parametri mentionati vor fi obtinuti prin post-procesarea datelor provenind de la SN-DLT aflat in patrimoniul ANM, sistem care utilizeaza detectia in VHF si localizarea prin interferometrie a punctului de impact. (mai mult despre principiul de detectie si localizare si despre SN-DLT)

2. Familia parametrilor prin care este caracterizat trasnetul ca eveniment format din succesiunea descarcarilor principale care se succed pe acelasi canal asa cum sunt ei definiti in standardul SR EN 62305-1-2006. Cativa dintre parametrii apartinand acestei familii pot fi analizati prin post-procesarea datelor provenind de la SN-DLT (ordin de multiplicitate, polaritate, valoare de varf a impulsului de curent de trasnet pentru prima componenta si pentru componente subsecvente, sarcina electrica, integrala de actiune, s.a.). (mai mult despre curentul de trasnet…)

Obiectivele specifice ale proiectului se refera la:

• Elaborarea hartii continand densitatea de trasnete/ km² si an pe baza datelor provenind de la Sistemului National de Detectie si Localizare a Trasnetelor (SN-DLT) aflat in patrimoniul Autoritatii Nationale de Meteorologie. Determinarea variatiei sezoniere, anuale si multianuale a Ns. Analiza corelatiei dintre valorile Ns observate si numarul de puncte de impact identificate de SN-DLT ca apartinand culoarului liniilor electrice aeriene si zonelor in care sunt amplasate statiile electrice. Metode de actualizare a hartii.
• Determinarea naturii si inferenta parametrilor densitatilor de probabilitate pentru familia de parametri caracteristici trasnetului ca eveniment. 
• Compararea caracteristicilor obtinute cu cele similare provenind din observarea directa a acelorasi parametri (SR EN 6230512006 Anexa A). Proceduri de actualizare.
• Analiza posibilitatilor de utilizare a informatiilor obtinute cu privire la Ns si parametrii trasnetului in activitatea de mentenanta.
• Identificarea modurilor de defectare specifice echipamentelor electroenergetice electrice si realizarea metodologiei de aplicare a mentenantei bazate pe fiabilitate.
• Abordarea manageriala a mentenantei infrastructurii de transport si distributie a energiei electrice.